IntrebareIn cazul bunurilor oferite angajatilor la un pret mai mic decat pretul pietei, beneficiu prevazut la art. 76 din Codul fiscal, cine trebuie sa suporte taxele aferente diferentei dintre pretul pietei si pretul platit de angajat? Este obligatoriu ca aceste taxe sa fie suportate de angajat, prin diminuarea venitului net, sau exista si posibilitatea ca acestea sa fie suportate de angajator? Suportarea taxelor de catre angajator este o optiune la alegerea acestuia? RaspunsPotrivit art. 76 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, reprezinta avantaje de natura salariala si „alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un pret mai mic decat pretul pietei”, cu exceptiile prevazute de lege.
Diferenta dintre pretul pietei si pretul efectiv platit de salariat reprezinta un avantaj in natura care se include in venitul brut salarial si pentru care se datoreaza impozit pe venit si contributii sociale obligatorii.
Conform art. 78 alin. (1) din Codul fiscal:
„Beneficiarii de venituri din salarii si asimilate salariilor datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri, cu exceptia persoanelor fizice care realizeaza in Romania venituri din salarii si asimilate salariilor ca urmare a contractelor de munca incheiate cu angajatori care nu sunt rezidenti fiscali romani, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 82.”
De asemenea, potrivit art. 146 alin. (1) si art. 168 alin. (1) din Codul fiscal, angajatorul are obligatia de a calcula si retine la sursa contributiile sociale datorate de salariati.
Prin urmare, impozitul pe venit si contributiile sociale aferente avantajului in natura sunt datorate de salariat, iar angajatorul are obligatia de a le calcula, retine, declara si plati la bugetul de stat. Aceste obligatii se indeplinesc prin includerea avantajului in calculul drepturilor salariale, ceea ce determina diminuarea venitului net in bani al salariatului.
Angajatorul nu poate opta pentru suportarea acestor obligatii fiscale ca si cum ar reprezenta taxe proprii.
In schimb, daca doreste ca acordarea avantajului in natura sa nu determine diminuarea salariului net, angajatorul poate acorda salariatului un bonus salarial suplimentar.
Acest bonus reprezinta, la randul sau, venit salarial supus impozitului si contributiilor sociale obligatorii. Prin urmare, cuantumul brut al bonusului trebuie stabilit astfel incat suma neta rezultata sa acopere obligatiile fiscale suplimentare generate de acordarea avantajului in natura.
In concluzie, suportarea directa de catre angajator a taxelor datorate de salariat nu reprezinta o optiune fiscala. Angajatorul poate insa suporta economic costul acestora prin acordarea unui bonus salarial brut corespunzator, cu respectarea regulilor obisnuite de impozitare a veniturilor salariale.
