IntrebarePentru un salariat nou avem urmatoarea situatie: avem sentinta de divort prin care se stabileste locuinta minorului (copilul angajatului) la domiciliul mamei, exercitarea autoritatii parintesti in comun, si achitarea 1/4 din venitul net realizat. - primim in luna de angajare si o poprire de la BEJ pentru un credit. Avand in vedere cele doua popriri, vom retine 50% din salariul net, si vom directiona 25% catre minor si 25% catre BEJ. Referitor la deducerea personala, angajatul mai are dreptul sa il aiba in intretinere din punct de vedere a deducerii fiscale (Cod Fiscal) in conditiile in care are salariul minim pe economie?RaspunsConform art. 729 alin. (1) si (2) din Codul de procedura civila:
„(1) Salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b) pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
(2) Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi jumatate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel.”
Prin urmare, limita de jumatate din venitul lunar net se aplica atunci cand exista mai multe urmariri asupra aceluiasi venit. Simpla prezentare a sentintei de divort prin care s-a stabilit obligatia de plata a pensiei de intretinere nu echivaleaza cu infiintarea unei popriri asupra salariului.
Infiintarea popririi presupune comunicarea catre angajator a adresei de infiintare a popririi, in conditiile art. 783 din Codul de procedura civila.
In situatia prezentata, angajatorului i-a fost comunicata o singura poprire, pentru recuperarea creditului. In consecinta, angajatorul efectueaza retinerea aferenta acesteia in limita de o treime din venitul lunar net, iar salariatul achita separat pensia de intretinere. Nu exista temei pentru reducerea retinerii aferente creditului la 25% numai pentru ca salariatul datoreaza si pensie de intretinere.
Pentru executarea pensiei de intretinere prin poprire, creditorul acesteia ( copilul prin celalalt parinte in calitate de reprezentant legal) trebuie sa se adreseze unui executor judecatoresc, iar angajatorului sa ii fie comunicata adresa de infiintare a popririi. Dupa comunicarea acesteia, retinerile vor fi efectuate cu respectarea plafonului cumulat si a ordinii de preferinta a creantelor.
In ceea ce priveste deducerea personala de baza, art. 77 alin. (6) si (7) din Codul fiscal prevede:
„(6) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala de baza se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentand deducerea personala de baza se atribuie fiecarui contribuabil in intretinerea caruia/carora se afla acestia.
(7) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.”
Totodata, pct. 13 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016, cuprinde urmatoarea prevedere:
„Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul la deducerea personala revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul si unuia dintre soti care formeaza noua familie.”
Aceasta formulare din norme ridica dificultati de interpretare in raport cu situatiile in care, prin hotararea de divort, se stabileste exercitarea autoritatii parintesti in comun si locuinta copilului la unul dintre parinti.
Astfel, formularea din normele metodologice pastreaza terminologia vechii reglementari cuprinse in art. 42 din Codul familiei, potrivit careia instanta hotara, odata cu pronuntarea divortului, caruia dintre parinti ii erau incredintati copiii minori.
In schimb, art. 397 din actualul Cod civil prevede:
„Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.”
Asadar, reglementarea actuala distinge intre exercitarea autoritatii parintesti si stabilirea locuintei copilului dupa divort. In situatia prezentata, stabilirea locuintei minorului la mama nu presupune ca acesta se afla exclusiv in intretinerea sa, tatal contribuind la intretinerea copilului prin plata pensiei stabilite de instanta.
Din punctul nostru de vedere, prevederile art. 77 alin. (6) si (7) din Codul fiscal sustin acordarea deducerii personale de baza si tatalui, la locul unde acesta are functia de baza, cu respectarea conditiilor privind venitul salarial si documentele justificative. Codul fiscal nu conditioneaza acest drept de stabilirea locuintei copilului la contribuabilul care solicita deducerea.
Totusi, avand in vedere formularea mentinuta in normele metodologice, care poate conduce la interpretari diferite, recomandam obtinerea unui punct de vedere scris de la ANAF privind acordarea deducerii personale de baza in aceasta situatie. In solicitare trebuie precizate exercitarea autoritatii parintesti in comun, stabilirea locuintei minorului la mama si obligatia tatalui de plata a pensiei de intretinere.
