Salarii

I.1.4. Venituri acordate salariatilor în perioada de detasare transnationala I.1.4.1. Detasarea salariatilor din România în alte state membre UE 1) Situatii de detasare transnationala din România

Legea nr. 16/2017 a fost modificata prin Legea nr. 172/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 16/2017 privind detasarea salariatilor în cadrul prestarii de servicii transnationale, publicata în Monitorul Oficial nr. 736 din 13 august 2020.

Salariatul detasat de pe teritoriul României este salariatul unui angajator stabilit pe teritoriul României care, pe o perioada limitata de timp, dar nu mai mult de 24 de luni, conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala, desfasoara munca pe teritoriul unui stat membru UE sau al Spatiului Economic European, altul decât cel în care îsi are sediul angajatorul sau, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, pe perioada executarii contractului încheiat cu angajatorul din celalalt stat membru.

Detasarea transnationala din România are loc în trei situatii:

1. Detasarea unui salariat de pe teritoriul României, în numele angajatorului si sub coordonarea acestuia, în cadrul unui contract încheiat între întreprinderea care face detasarea si beneficiarul prestarii de servicii care îsi desfasoara activitatea pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, între salariat si angajatorul care face detasarea.
2. Detasarea unui salariat de pe teritoriul României la o unitate sau la o întreprindere care apartine grupului de întreprinderi, situata pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, între salariat si întreprinderea care face detasarea.

Grupul de întreprinderi este format din doua sau mai multe întreprinderi recunoscute ca fiind afiliate.

Este recunoscuta ca fiind afiliata direct sau indirect unei alte întreprinderi o întreprindere care îndeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) detine majoritatea capitalului subscris al celeilalte întreprinderi; b) controleaza majoritatea voturilor atasate actiunilor emise de cealalta întreprindere; c) poate numi mai mult de jumatate dintre membrii consiliului de administratie, de conducere sau de supraveghere al celeilalte întreprinderi; d) este administrata pe o baza comuna cu cealalta întreprindere de catre o alta întreprindere;

3. punerea la dispozitie a unui salariat, de catre un agent de munca temporara, la o întreprindere utilizatoare stabilita sau care îsi desfasoara activitatea pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, între salariat si agentul de munca temporara.

ATENTIE! Daca deplasarea salariatilor se încadreaza în una dintre aceste situatii, salariatii sunt detasati transnational si angajatorul are obligatia sa respecte toate regulile ce privesc detasarea transnationala. Salariatii care sunt trimisi temporar într-un alt stat membru, dar care nu presteaza servicii acolo, nu sunt salariati detasati. Este cazul, de exemplu, al salariatilor care efectueaza deplasari în interes de serviciu (atunci când nu se presteaza niciun serviciu), care participa la conferinte, reuniuni, târguri, cursuri de formare etc. Acestor salariati nu li se aplica regulile de detasare transnationala. Dar, din punctul de vedere al securitatii sociale, si în cazul acestor salariati este obligatoriu sa se obtina documentul portabil A1.

Punerea la dispozitie a salariatilor de catre un agent de munca temporara înfiintat într-un alt stat membru decât statul membru al întreprinderii utilizatoare este o forma specifica de detasare transnationala.

2) Obligatiile angajatorilor care detaseaza transnational salariati de pe teritoriul României

a) Obligatia de informare a salariatilor

Angajatorul care detaseaza transnational salariati are obligatia ca anterior detasarii sa-i informeze cu privire la elementele mentionate la art. 18 alin. (1) din Codul muncii:

• durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata în strainatate;
• moneda în care vor fi platite drepturile salariale, precum si modalitatile de plata;
• prestatiile în bani si/sau în natura aferente desfasurarii activitatii în strainatate;
• conditiile de clima;
• reglementarile principale din legislatia muncii din acea tara;
• obiceiurile locului a caror nerespectare i-ar pune în pericol viata, libertatea sau siguranta personala;
• conditiile de repatriere a lucratorului, dupa caz.

Suplimentar acestor elemente, prin Legea nr. 176/2020 s-a introdus obligatia angajatorului de a-i informa pe salariatii ce urmeaza sa fie detasati cu privire la:

1. elementele constitutive ale remuneratiei la care are dreptul salariatul, în conformitate cu legislatia aplicabila în statul membru în care îsi va desfasura activitatea, si nivelul acestora;
2. cuantumul total al remuneratiei acordate salariatului pe perioada detasarii, cu evidentierea distincta a indemnizatiei specifice detasarii, atunci când aceasta este acordata;
3. cheltuielile efectiv generate de detasare, precum transportul, cazarea si masa, precum si modalitatea de acordare sau de rambursare a acestora, respectiv modalitatea de asigurare a transportului, cazarii sau mesei, dupa caz;
4. linkul catre site-ul oficial national unic creat de statul membru în care îsi va desfasura activitatea în conformitate cu art. 5 alin. (2) din Directiva 2014/67/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014 privind asigurarea respectarii aplicarii Directivei 96/71/CE privind detasarea lucratorilor în cadrul prestarii de servicii si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012.

Este vorba de site-ul oficial national unic pe care fiecare stat membru are obligatia sa-l înfiinteze pentru a publica clauzele si conditiile de încadrare în munca aplicabile lucratorilor detasati pe teritoriul acestora.

Site-urile oficiale ale statelor membre se gasesc urmând urmatorul link: https://europa.eu/youreurope/citizens/work/work-abroad/postedworkers/index_ro.htm#national-websites

Angajatorul nu are obligatia sa informeze salariatii ce urmeaza sa fie detasati cu privire la elementele prevazute la lit. a) si d) de mai sus in situatia în care durata detasarii este mai mica sau egala cu 7 zile consecutive.

b) Obligatia de acordare a remuneratiei minime

Legea nr. 172/2020 a înlocuit obligatia angajatorilor de a plati salariatilor detasati salariul minim din statul în care salariatii sunt detasati cu notiunea de remuneratie.

Remuneratia aplicabila pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene este definita ca fiind suma de bani stabilita de dreptul intern si/sau practicile nationale ale statului membru pe teritoriul caruia este detasat lucratorul, reprezentând toate elementele constitutive ale remuneratiei care sunt obligatorii conform dreptului intern, actelor cu putere de lege si actelor administrative sau conventiilor colective sau sentintelor arbitrale, care au fost declarate cu aplicabilitate generala sau care se aplica în conformitate cu art. 3 alin. (8) din Directiva 96/71/CE în statul membru respectiv.

ATENTIE! În temeiul Legii nr. 16/2017 în forma anterioara modificarilor aduse prin Legea nr. 172/2020, angajatorii aveau obligatia sa plateasca salariatilor doar „salariul minim” din statul în care erau detasati.

În forma actuala, Legea nr. 16/2017 stabileste obligatia angajatorilor de a acorda salariatilor detasati transnational toate elementele remuneratiei, obligatorii prin lege sau prin conventie colectiva cu aplicare generala.

Astfel, angajatorii români care detaseaza salariati transnational au obligatia sa se intereseze în statul în care îi detaseaza pe salariati cu privire la elementele constitutive obligatorii ale remuneratiei salariatilor din statul respectiv si sa le acorde întocmai salariatilor detasati.

c) Obligatia de acordare a indemnizatiei specifice detasarii

Legea nr. 16/2017 în forma modificata prin Legea nr. 72/2022 defineste indemnizatia specifica detasarii transnationale ca fiind indemnizatie specifica detasarii transnationale – indemnizatia destinata sa asigure protectia sociala a salariatilor acordata în vederea compensarii inconvenientelor cauzate de detasare, care constau în îndepartarea salariatului de mediul sau obisnuit, fiindu-i aplicabil regimul fiscal prevazut în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Remuneratia aplicabila pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene reprezinta suma de bani stabilita de dreptul intern si/sau practicile nationale ale statului membru pe teritoriul caruia este detasat lucratorul, reprezentând toate elementele constitutive ale remuneratiei care sunt obligatorii conform dreptului intern, actelor cu putere de lege si actelor administrative sau conventiilor colective sau sentintelor arbitrale, care au fost declarate cu aplicabilitate generala sau care se aplica, în conformitate cu art. 3 alin. (8) din Directiva 96/71/CE, în statul membru respectiv.

Directiva 96/71/CE stabileste ca alocatiile specifice detasarii sunt considerate parte a salariului minim în masura în care nu sunt varsate cu titlu de rambursare a cheltuielilor suportate efectiv pentru detasare, cum ar fi cheltuielile de transport, cazare si masa.

Astfel, indemnizatia de detasare transnationala poate face parte din remuneratia minima cu conditia ca angajatorul sa acorde salariatilor, distinct de aceasta indemnizatie, cheltuielile de transport, cazare si masa.

d) Obligatia de a asigura conditiile de munca din statul în care sunt detasati salariatii

Salariatii detasati de pe teritoriul României în cadrul prestarii de servicii transnationale beneficiaza, indiferent de legea aplicabila raportului de munca, de conditiile de munca stabilite prin acte cu putere de lege, acte administrative, prin conventii colective sau sentinte arbitrale de generala aplicare, valabile în statul membru, altul decât România, sau în Confederatia Elvetiana, pe teritoriul caruia/careia sunt prestate serviciile, cu privire la:

• durata maxima a timpului de munca si durata minima a repausului periodic;
• durata minima a concediilor anuale platite;
• remuneratia aplicabila pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât România, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, inclusiv plata orelor suplimentare, cu exceptia contributiilor prevazute de Legea nr. 1/2020;
• conditiile pentru punerea la dispozitie a salariatilor, în special de catre agentii de munca temporara;
• sanatatea, securitatea si igiena în munca;
• masurile de protectie aplicabile conditiilor de munca pentru femeile însarcinate sau pentru cele care au nascut recent, precum si pentru copii si tineri;
• egalitatea de tratament dintre barbati si femei, precum si alte dispozitii în materie de nediscriminare.
• conditiile privind cazarea salariatilor atunci când sunt oferite de angajator salariatilor trimisi sa exercite temporar lucrari sau sarcini corespunzatoare atributiilor de serviciu la un alt loc de munca decât locul lor de munca obisnuit;
• indemnizatiile sau rambursarea cheltuielilor de transport, cazare si masa pentru salariatii obligati din ratiuni profesionale sa calatoreasca catre si de la locul lor de munca obisnuit în statul membru pe teritoriul caruia sunt detasati sau în cazul în care acestia sunt trimisi temporar de angajatorul lor de la locul lor de munca obisnuit la un alt loc de munca, în conformitate cu legislatia sau contractul colectiv de munca cu aplicabilitate generala din statul-gazda.

Suplimentar fata de aceste conditii, în cazul în care durata efectiva a detasarii depaseste 12 luni, salariatii detasati de pe teritoriul României în cadrul prestarii de servicii transnationale beneficiaza de toate conditiile de munca si de încadrare în munca aplicabile care sunt stabilite în statul membru pe teritoriul caruia se desfasoara munca prin acte cu putere de lege si acte administrative si/sau prin conventii colective sau sentinte arbitrale care au fost declarate cu aplicare generala, cu exceptia:

• procedurilor, formalitatilor si conditiilor de încheiere si de încetare a contractului individual de munca, inclusiv clauzelor de neconcurenta;

• schemelor de pensii ocupationale suplimentare.

Astfel, dupa expirarea unei perioade de detasare de 12 luni, angajatorul are obligatia sa acorde salariatilor detasati toate drepturile de care beneficiaza salariatii din statul în care sunt detasati cu exceptiile mai sus mentionate.

Perioada de 12 luni poate fi prelungita pâna la 18 luni în situatia transmiterii de catre angajator a unei notificari motivate la autoritatea competenta pe teritoriul statului membru unde îsi desfasoara activitatea salariatii detasati, în conditiile legislatiei statului respectiv.

ATENTIE! Este vorba de o notificare ce trebuie sa fie motivata. Angajatorul trebuie sa se intereseze în statul în care detaseaza salariati cu privire la conditiile în care se efectueaza aceasta notificare.

Angajatorul are obligatia de a asigura salariatilor cheltuielile de cazare, transport si masa.

Cheltuielile de cazare, transport si masa nu pot fi incluse în remuneratia minima pe care angajatorul are obligatia sa o plateasca salariatilor detasati.

Salariatul trebuie sa fie informat cu privire la modalitatea de acordare sau de rambursare a cheltuielilor de transport, cazare si masa sau modalitatea de asigurare a transportului, cazarii sau mesei. De asemenea, modalitatea de acordare sau de rambursare a acestor cheltuieli sau modalitatea de asigurare a transportului, cazarii sau mesei vor fi prevazute în actul aditional de detasare.

Sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare nu intra în baza de calcul al impozitului pe veniturile din salarii si al contributiilor sociale, în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (4) lit. h) si art. 142 lit. g) din Codul fiscal.

Cheltuielile de transport si cazare sunt deductibile integral la calculul profitului impozabil în baza art. 25 alin. (2) din Codul fiscal.

Cheltuielile de transport, cazare si masa sunt stabilite în conformitate cu legislatia din România.

În situatia în care salariatii sunt trimisi temporar de la locul lor de munca de unde sunt detasati la alt loc de munca, nivelul de rambursare al cheltuielilor de masa, transport si cazare va fi cel stabilit de legislatia statului membru pe teritoriul caruia sunt detasati.

ATENTIE! Sumele platite de angajator (sau rambursarile efectuate) aferente cheltuielilor de transport, cazare si masa nu fac parte din remuneratie. Acestea sunt platite sau rambursate pe lânga remuneratie.

f) Obligatia de a înregistra detasarea transnationala în registrul general de evidenta a salariatilor

Conform art. 4 alin. (2) lit. n) din H.G. nr. 295/2025 privind Registrul general de evidenta a salariatilor – REGES-ONLINE: (2) Angajatorii prevazuti la art. 1 completeaza si transmit în Registru urmatoarele date, fara a avea caracter limitativ: n) data la care începe si data la care înceteaza detasarea transnationala, definita la art. 2 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 16/2017 privind detasarea salariatilor în cadrul prestarii de servicii transnationale, cu modificarile si completarile ulterioare, statul în care urmeaza sa se realizeze detasarea transnationala, denumirea beneficiarului/utilizatorului la care urmeaza sa presteze activitatea salariatul detasat, precum si natura acestei activitati.

Detasarea transnationala se înregistreaza cel târziu în ziua anterioara începerii activitatii în statul membru în care salariatul este detasat.

Încetarea detasarii transnationale se înregistreaza cel târziu în ziua anterioara încetarii activitatii în statul membru în care este detasat salariatul.

3) Tratamentul fiscal aplicabil veniturilor salariale platite salariatilor detasati de pe teritoriul României

În ceea ce priveste impozitul pe veniturile salariatilor detasati, trebuie sa distingem dupa cum statul în care se efectueaza detasarea a încheiat sau nu cu România conventie pentru evitarea dublei impuneri.

a) Detasarea se efectueaza într-un stat cu care România a încheiat conventie pentru evitarea dublei impuneri

În acest caz, veniturile sunt impozabile în Romania daca sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

• detasarea este dispusa într-un stat cu care Romania are încheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri;
• veniturile sunt platite de catre sau în numele unui angajator rezident în România sau care are sediu permanent în România;
• salariatul este prezent în statul în care desfasoara activitate pentru o perioada mai mica decât numarul de zile prevazut în conventia pentru evitarea dublei impuneri încheiata între Romania si statul respectiv.

Un salariat este detasat în Germania. Termenul prevazut de Conventia între România si Republica Federala Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital este de 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârsind în anul fiscal vizat.

Daca salariatul este prezent în Germania pe o perioada care depaseste termenul de 183 de zile, impozitul se datoreaza în Germania, iar angajatorul din România care efectueaza plata veniturilor din salarii nu are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe venitul din salarii, întrucât dreptul de impunere revine Germaniei. Impozitul se datoreaza în România daca salariatul este prezent în Germania pe o perioada mai mica de 183 de zile.

b) Detasarea se efectueaza într-un stat cu care România nu a încheiat conventie pentru evitarea dublei impuneri

În acest caz, veniturile sunt impozabile in Romania întrucât sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

• veniturile sunt obtinute din activitate dependenta, desfasurata într-un stat cu care România nu are încheiata conventie pentru evitarea dublei impuneri sau persoanele respective nu sunt vizate de o conventie de evitare a dublei impuneri;
• veniturile sunt platite de catre sau în numele unui angajator rezident în România sau care are sediu permanent în România.

În ceea ce priveste contributiile sociale, regula stabilita de art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 este aceea ca salariatul se supune legislatiei din statul membru în care presteaza activitate.

Angajatorul are obligatia sa obtina documentul portabil A1 de la Casa Nationala de Pensii Publice pentru ca, pe perioada detasarii, contributiile sociale sa se plateasca în România în perioada înscrisa în formular, dar nu mai mult 24 de luni.